Clasament

Gângureli onomatopeice la volan

Drumul prost şi semafoarele îi scot din sărite pe unii şoferi. La propriu.

Ieri, în autobuzul Autotim care îi transportă pe timişoreni înspre Recaş dimineaţa, pe la ora 7 şi ceva (nu ştii niciodată cât pentru că orarul de plecare din autogară este 7,10, dar plecarea propriu-zisă are loc minute bune mai târziu), călătorii au avut parte de un adevărat spectacol când au ajuns la semaforul din zona localităţii Remetea.

Cum nenea drumarul, cu stopul şi prioritatea în mână, a oprit şirul de maşini ce mergea dinspre Timişoara, iar în faţa autobuzului două maşini au ezitat în a asculta de roşul drumarului, dar au tras pe dreapta până la urmă, şoferul nostru a început şoul (!): mai întâi şi-a băgat şi şi-a scos o serie de organe într-unul dintre şoferii care nu se dădea din faţa sa, ca să poată înainta el că, deh, „pensionarii ăştia ar trebui să stea acasă, nu să conducă!", după cum s-a exprimat omul de la volan.

Apoi a început să coboare sfinţii pe muzică de claxon, pe drumarul care îi tot arăta paleta de culoare roşie. Cum să stea el, cel care întârzie pentru că a plecat mai târziu din autogară? O lume întreagă depinde de el, cum să o dezamăgească? Mai bine îşi foloseşte coardele vocale în articularea unor gângureli onomatopeice din care vocalele u şi a, alături de nişte consoane bine alese, sunt la ordinea zilei.

Colac peste pupăză, după ce şoferul nostru a înaintat vârtos pe drumul cu un singur sens, pe măsură ce mergea înainte pe roşu, conducătorii auto ce veneau din sens opus îi arătau degetele, majoritatea mijlocii, şi îi strigau prin parbriz, încet, dar cu gura largă, ca să înţeleagă omul: „Ce faci, boule?!".

Conducătorul autobuzului le răspundea pe limba lui, concurând la doborârea recordului mondial de proferări pe secundă. La un moment dat, se zăreşte un autocamion. Şoferul acestuia, deşi avea prioritate, a oprit maşina la câteva sute de metri şi i-a semnalizat cu farurile şoferului de autobuz că-l lasă să treacă.

Acesta şi-a continuat drumul, pe acelaşi grai, un mulţumesc fiindu-i prea mult să spună colegului ce nu l-a întors din drum. În tot acest circ rutier, pasagerii nu au scos un cuvânt. Nu au protestat la injuriile şoferului şi nu l-au atenţionat pe acesta că este plătit din banii abonamentelor lor.

Şi fără să-i facă o reclamaţie la sediul firmei, şoferul nostru va continua în acelaşi mod în fiecare dimineată. Nu din cauza lui, ci a drumului şi a pensionarilor de la volan, bineînţeles… şi a toleranţei pasagerilor.